Sursa: Adina Vlad - Adevarul
Oamenii de afaceri au propus reprezentanților FMI un program de repatriere a sumelor plecate din România, printr-o taxare scăzută. FMI nu a comentat măsura, dar a catalogat-o drept interesantă. Guvernanții ar putea readuce în țară zeci de miliarde de euro prin adoptarea amnistiei fiscale, spun oamenii de afaceri. Economiștii spun că măsura este bună, însă pe termen scurt.
Ion Ion Țiriac a propus miercuri seară Fondului Monetar Internațional, în cadrul întâlnirii dintre delegația instituției internaționale la București și oamenii de afaceri, amnistia fiscală. Mai exact, Guvernul să demareze un program pe o perioadă determinată prin care sumele plecate din România să se întoarcă în țară prin aplicarea unui impozit redus.
"Mie unul mi-a plăcut pentru că mi-a arătat că nu sunt singurul descreierat care vorbește despre treaba asta", a comentat omul de afaceri Dinu Patriciu propunerea lui Ion Ion Țiriac. El a adăugat că reprezentanții delegației FMI la București nu au comentat această propunere, dar au catalogat-o drept interesantă.
Impozit de 3,5%-7% pe averile repatriate
Patriciu a explicat că un astfel de program ar aduce foarte mulți bani în țară și că este o măsură absolut normală. "Nu este o iertare de păcate, ci o impozitare a veniturilor care au fost expatriate în timp, tocmai din cauza lipsei de stabilitate și de certitudini a economiei românești", a explicat Patriciu, care a adăugat că măsura a fost aplicată și în alte țări și a avut un real succes.
Cel mai recent exemplu este cel al Italiei, care a aplicat programul în perioada 15 octombrie 2009 - 15 aprilie 2010. Omul de afaceri a iterat o astfel de măsură și în luna mai, când afirma că plata către stat privind aceste averi din străinătate ar trebui să fie un impozit fix de 3,5%-7%. Mai exact, pentru fiecare 100 de milioane de euro repatriate, statul ar încasa între 3,5 milioane de euro și 7 milioane de euro.
De asemenea, el spunea că numai în băncile elvețiene sunt în acest moment depozitate aproximativ 18 miliarde de euro, potrivit estimărilor unor bancheri. Măsura este susținută și de Laurian Lungu, managing partner la Macroanalitica, care este de părere că un astfel de program este propice în țările cu o evaziune fiscală ridicată, cum este și cazul României. "Orice măsură care aduce bani în țară este potrivită în acest moment.
În țările cu evaziune fiscală ridicată, cum este și cazul Italiei, are sens să adopți astfel de măsuri", a explicat Lungu. El subliniază că ar trebui aplicate concomitent măsuri de reducere a evaziunii fiscale și este foarte important să nu se creeze anticipații legate de o eventuală repetare a acestui program. "Creându-se un precedent, este important ca peste patru-cinci ani să nu se dorească iar o astfel de măsură", a mai spus economistul.
Soluție doar pe termen scurt
Pe de altă parte, Bogdan Glăvan, membru fondator al Centrului pentru Economie si Libertate, consideră că amnistia fiscală nu este o soluție sustenabilă pe termen lung pentru creșterea economică din România. "A avut ceva succes acolo unde a fost aplicată, în economii mature, însă România are nevoie de surse permanente și semnificative pentru investiții.
Nu-i încurajezi să-și păstreze banii în România pe termen lung", a explicat Glăvan. El este de părere că această măsură va amâna reducerea evaziunii detreminate de restrictivitatea fiscală. "Atragerea de capital în România nu se poate face prin măsuri de acest ordin, ci prin reducerea semnificativă a fiscalității. Dacă faci o amnistie, e ca și cum ai permite temporar o evaziune fiscală ridicată", a adăugat el.
Întrebat dacă există posibilitatea unei amnistii fiscale pentru oamenii de afaceri români pentru a-și transfera banii din conturile străine în România, Adriean Videanu, ministrul Economiei, a afirmat că nu crede într-o astfel de măsură, iar la nivelul ministerului pe care îl conduce nu s-a discutat o asemenea propunere. "Sincer să fiu, la nivelul informațiilor pe care eu le am, nu cred că sunt români cu mulți bani în afară și o astfel de măsură ar crea mai mult un haos moral", a spus Videanu.
Rețeta altora
Programe de amnistiție fiscală au fost adoptate și de Italia, Franța, Marea Britanie sau Germania. Cel mai recent exemplu, este cel al Italiei, în cazul căreia au fost declarate 104,5 miliarde de euro. Timp de șase luni, în intervalul 15 octombrie 2009 - 15 aprilie 2010, italienii care dețineau active în afara Italiei au avut posibilitatea de a le declara, plătind taxele aferente, dobânzile pentru întârzieri și o penalizare de 5% din totalul declarat. Plata s-a făcut prin intermediul companiilor financiare care efectuau plățile cu titlu anonim către fisc.
FMI: un semn de disperare
Când Italia a adoptat amnistia fiscală, iar în Polonia se discuta demararea unui astfel de program, reprezentanții Fondului Monetar Internațional au catalogat decizia ca fiind un "semn de disperare". "Amnistia fiscală este un semn de disperare", declara Marek Belka, șeful departamentului pentru Europa din FMI. În cazul Poloniei, "situația nu este de așa natură încât să avem nevoie să ajungem la disperare", a mai spus el.
Fondul Monetar Internațional se opune în mod tradițional unor măsuri de admistie fiscală, preferând transparență și eficiență în colectarea taxelor la buget. Propunerea oamenilor de afaceri din România nu a fost comentată de membrii delegației FMI, dar a fost considerată interesantă.
Comments (0)
opiniicetatenesti.com
http://opiniicetatenesti.com/article.php?story=20100730005723607