contribuie  :  cautare avansata  :  statistici sit  :  Directory  :  Links  :  Polls  :  Calendar  
opiniicetatenesti.com opiniicetatenesti.com
Bine ati venit opiniicetatenesti.com
miercuri, 17 septembrie 2014 @ 14:32 EEST
   

Judecători puși pe abuzuri flagrante: Ana Maria Dascălu și Ștefan Pistol

În cele ce urmează, voi vorbi despre un alți JUDECĂTORI CARE AU COMIS ABUZURI. ESTE VORBA DESPRE JUDECĂTORII DE LA ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE ANA MARIA DASCĂLU ȘI ȘTEFAN PISTOL, CARE ESTE CLAR CĂ AU ÎNCĂLCAT LEGEA ȘI AU ACȚIONAT LA ORDIN. PENTRU ÎNCEPUT, VREAU SĂ PREIAU NIȘTE ARTICOLE DE PE LUMEA JUSTIȚIEI, CA SĂ VEDEM CLAR CINE SUNT EI. TOATE ACESTE LUCRURI VOR AJUNGE ÎN ATENȚIA BRUXELLES-ULUI ȘI A ALTOR ORGANISME INTERNAȚIONALE DE APĂRARE A DREPTURILOR OMULUI, SĂ NU-ȘI FACĂ NIMENI ILUZII!!! MAFIA DIN JUSTIȚIE REPREZINTĂ CIUMA ACESTEI ROMÂNII, IAR MAFIA DIN JUSTIȚIE TREBUIE SĂ DISPARĂ!!! CU ORICE PREȚ. VOI DUCE TOATĂ MAFIA DE LA ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE LA BRUXELLES, DACĂ VA FI CAZUL, CA SĂ SE SCHIMBE ȘI ÎN ROMÂNIA LUCRURILE ODATĂ ȘI ODATĂ!! NU SE MAI POATE AȘA CEVA!!! După cum bine se poate observam, judecătorii cu pricina au mai avut reclamații diverse. RECLAMAȚII LE VOII FACE ȘI EU!!! Deci ne vom alia fără discuții și să-mi explice și mie cineva de la Bruxelles, cum de magistrați cu atâtea reclamații mai stau să judece în loc să fie dați afară din magistratură!!! Voi lupta pentru asta chiar eu!!! (Mirela Predan)


Sursa: Lumea Justitiei

Lumeajustitiei.ro publica o hotarare judecatoreasca emisa de judecatorii Stefan Pistol, Gheorghe Florea si Ana Maria Dascalu, de la Sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care vrea sa impuna o interdictie – neprevazuta de lege – aceea ca un acuzat nu are dreptul sa faca plangere penala impotriva procurorului sau judecatorului care considera ca l-a torturat sau abuzat, pe motiv ca ar avea mijloace procedurale la indemana (!?). Rationamentul din sentinta definitiva nr. 560 din 12.04.2011 (Dosar nr. 7917/1/2010) a celor trei magistrati incalca in mod vadit dreptul privind accesul liber la justitie.



Cum se face ca procurorii DNA sunt mereu menajati la Inalta Curte?

In speta de fata, un politist de frontiera trimis in judecata de procurorul DNA Gheorghe Bocsan (in vestitul caz al audierilor ilegale din Turcia) a formulat plangere penala impotriva anchetatorului anticoruptie, pe care l-a acuzat de savarsirea mai multor infractiuni, printre care abuz in serviciu, tortura si rele tratamente. Procurorii de la Sectia lui Marius Iacob din Parchetul General i-au dat NUP lui Bocsan, fara sa intre pe fondul cauzei, motiv pentru care ofiterul Miu Justin Robertino s-a adresat instantei de judecata pe procedura prevazuta de art. 278, indice 1, C.p.p. Fara sa analizeze probele cauzei, cei trei judecatori de la ICCJ mai sus enumerati au dezvoltat o teorie potrivit carora o persoana nemultumita de modul in care a fost cercetat sau judecat poate apela la o serie de mijloace procedurale, cu urmatoare mentiune ametitoare: „printre acestea nefigurand insa si dreptul de a formula o plangere penala impotriva procurorului care efectueaza/supravegheaza urmarirea penala aflata in curs de desfasurare (...)”. Evident ca un asemenea rationament nu are niciun corespondent in legea interna, dimpotriva, intra in flagranta contradictie cu prevederile constitutionale privind liberul acces la justitie, precum si cu cele ale art. 13 din CEDO potrivit caruia: „Orice persoana ale carui drepturi si libertati recunoscute de prezenta conventie au fost incalcate, are dreptul sa se adreseze efectiv unei instante nationale, chiar si atunci cand incalcarea s-ar datora unor persoane care au actionat in exercitarea atributiilor lor oficiale”. Un asemenea rationament discriminatoriu induce ideea ca magistratii pot face ce vor in dosare, inclusiv sa incalce legea, dar nu pot fi deranjati cu plangeri penale, situandu-se, cu de la sine putere, deasupra legii. Ne intrebam, prin urmare, ce rost mai are prezenta in Codul Penal a infractiunilor de „represiune nedreapta”, „tortura” si altele, daca unui acuzat nu i se permite sa faca o plangere impotriva anchetatorilor sai. Nu e la fel de rau ca si pe vremea comunistilor?

Dilema „respinge ca nefondate”

In final, dupa tot acest rationament din sentinta redactata de judecatorul Stefan Pistol, surprinde dispozitivul prin care se resping „ca nefondate” plangerile impotriva procurorului DNA Gheorghe Bocsan. Credem ca fata de inedita motivare, corect ar fi fost sa se respinga ca „inadmisibile” si nicidecum ca „nefondate”, de vreme ce nu s-a intrat pe fondul cauzei si nu s-a analizat niciuna din probele care dovedeau fara putinta de tagada urmatoarea stare de fapt: procurorul Bocsan a audiat de capul lui in Turcia, nu se stie in ce talcioc sau cafenea, luand declaratii scrise cu manuta lui pe teritoriul altui stat, fara comisie rogatorie, incalcand in acevst fel tratatul de cooperare judiciara cu Turcia!

Cititi aici sentinta redactata de judecatorul Stefan Pistol

Comentariile de pe Luju:ro:

doina date 11 august 2011 17:52 -2 javrele inhaitate cu jigodiile.ASTA I JUSTITIA IN ROMANIA. Raspunde | Raspunde cu citat | Citat # Avocat date 11 august 2011 22:27 +1 Este clar ca lumina zilei ca domnii de la ICCJ nu au vrut sa intre pe fondul cauzei, pentru ca faptele procurorului DNA nu puteau fi catalogate drept legale. Si s-a mers pe artificiul care nu convinge pe nimeni. Multi judecatori de la ICCJ sunt supusi sistemului represiv alcatuit din SRI si directiile Parchetului ICCJ care vor sa dea exemple Uniunii Europene ca in Romania se combate coruptia, dar vai, dosarele de coruptie sunt numai pe plevusca si fortate sa iasa cu condamnari. Cine stie nu se mira deloc ca un procuror DNA, ca in cazul de fata, e acoperit prin toate mijloacele posibile. Pacat ca nu avem judecatori adevarati in Romania.
# X date 11 august 2011 18:07 +2 Incurcati art. 13 din Conventie cu art. 6. „Remediu”, in litera art. 13 exista in dreptul intern (art. 278^1 C.pr. pen.), daca se judeca aiurea, problema s-ar discuta pe art. 6 - dar dreptul de a obtine condamnarea anchetatorului nu intra in categoria ”drepturilor cu caracter civil”. Pe de alta parte, probelma se va pune in raport de lautra procedurala a art. 3 si de eventuala incalcare a statului roman a uneia din obligatiile sale pozitive - de a realiza o ancheta efectiva. Din pacate, am mai spus-o luju, o mai spun : puneți mâna și citiți !

# SRI-ica date 11 august 2011 18:09 +2 Nu zau, da cine esti asta care sti sa citesti? care te dai mare aici, vreunul din cei care au dat sentinta sau piticul atomic Bocsan? Uite ce-ti doresc, sa fi trimis in judecata in aceleasi conditii si pe urma dupa ce te plangi aiurea si niste judecatori care canta la comanda te calca in picioare, sa reapari pe luju.ro si sa mai dai altora lectii de drept. Hai sictir!

# DOREL date 12 august 2011 09:17 +2 [quote name="X"]Incurcati art. 13 din Conventie cu art. 6. „Remediu”, in litera art. 13 exista in dreptul intern (art. 278^1 C.pr. pen.), daca se judeca aiurea, problema s-ar discuta pe art. 6 - dar dreptul de a obtine condamnarea anchetatorului nu intra in categoria ”drepturilor cu caracter civil”. Pe de alta parte, probelma se va pune in raport de lautra procedurala a art. 3 si de eventuala incalcare a statului roman a uneia din obligatiile sale pozitive - de a realiza o ancheta efectiva. Din pacate, am mai spus-o luju, o mai spun : puneți mâna și citiți ![/quote] Ce spui Frantz ?! Adica daca un procuror comite una din infractiujile pe care numai el le poate comite (cercetare abuziva, represiune nedreapta, marturie mincionasa ...), nu are acces la justitia penala ?? Pai, mai draga X (cumva din dosarele X ?), cum te poti plange de tortura, de ex., pe art. 278/1 ? Si, b): Ma risc cu o intrebare : X = Daniel Morar = Ciupe - Slavita + Viorel Burzo (unde CEDO a constatat tortura) + ... ??

# morarescu date 11 august 2011 18:24 +1 Impotriva actelor procurorului, persoana care se considera lezata in drepturile sale, poate face plangere. Actul procurorului poate fi criticat atat sub aspect formal cat si substantial, atat sub aspectul nelegalitatii cat si sub aspectul netemeiniciei. Cand insa actul, conduita chiar exprimata prin mijloace procesual penale a procurorului este reclamata ca intrunind elementele constitutive ale unei infractiuni in legatura sau nu cu serviciul, exista obligatia analizarii pe fond a plangerii. Altfel, se creaza o discriminare pozitiva iar scopul procesului penal ( art.1 C.p.p.) este subminat. Accesul la un tribunal independent si impartial este garantat. De aceea probabil, exista o contradictie evidenta intre considerentele si dispozitivul hotararii penale de mai sus. Desi plangerea nu este analizata pe fond, ea este respinsa nu ca inadmisibila ci ca nefondata. Cu alte cuvinte, nu ne permitem sa blocam accesul la un tribunal, dar in fapt , ne permitem sa nu judecam pe fond.

# X esti un bou! date 11 august 2011 19:33 0 morareascu e un avocat super bun, asa ca citeste-l. tu unde ai facut, ma, facultatea? cu Bocsan????

# Justin date 11 august 2011 20:16 -2 Către Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Doamna Livia Doina Stanciu Subsemnații Micu Iustin Robertino și Guiu Mioara-Ketty, cu domiciliul ales la Cabinet individual Cârdu Codrin, cu sediul în București, B-dul Alexandru Obregia, nr.4, bloc OD 1, sc.3, apt.94, sector 4. În temeiul art.97 din Legea nr.303/2004, vă rugăm să sesizați Consiliul Superior al Magistraturii, în vederea tragerii la răspundere disciplinară și penală a judecătorului PISTOL ȘTEFAN de la Secția penală, pentru activățile ilegale desfășurate de acesta în dosarul nr.7917/1/2010 (conexat cu dosarul nr.33868/299/2010), privind pe intimatul Bocșan Gheorghe. În fapt A. În lunile aprilie-mai 2011, am efectuat mai multe demersuri, nereușite, de a intra în posesia sentinței penale nr.560 din 12/04/2011, pronunțată de completul condus de judecătorul PISTOL ȘTEFAN. Față de eșecul tuturor demersurilor noastre, la data de 31 mai 2011, petentul Micu Iustin Robertino a depus la ÎCCJ o cerere scrisă, solicitând urgentarea redactării acestei sentințe, care ne era necesară pentru sesizarea CEDO. La această cerere, ÎCCJ a răspuns după circa 2 luni, respectiv la data de 27 iulie 2011 (data poștei), când sentința penală nr.560 din 12/04/2011 a fost comunicată petentului Micu Iustin. Cu această ocazie, am constatat că, în cuprinsul sentinței penale nr.560 din 12/04/2011 (care constituie un « înscris oficial », în sensul art.150 alin.2 C.pen.), judecătorul PISTOL ȘTEFAN a săvârșit o pluralitate de acte de fals intelectual (art.289 C.pen.), prin atestarea, cu o rezoluție infracțională unică, a mai multor date și împrejurări necorespunzătoare adevărului. De pildă, la pagina 4 din sentința menționată, judecătorul PISTOL ȘTEFAN a atestat, în mod mincinos, că ar fi redactat sentința la data de “2 mai 2011”. Or, dacă, într-adevăr, sentința ar fi fost redactată încă de la data de 2 mai 2011, este evident că, la data de 31 mai 2011, personalul de la arhivă ne-ar fi respins cererea de urgentare a redactării sentinței, îndrumându-ne să solicităm comunicarea ei. Mai mult, în acest caz, sentința ne-ar fi fost comunicată personal, la data de 31 mai 2011, iar nu prin poștă, după aproape două luni (totuși, în eventualitatea că această mențiune falsă nu a fost făcută cu intenție, ci se datorează unei erori materiale, așteptăm ca dl. judecător să procedeze la cuvenita rectificare). Sau, la pagina 1 din sentința menționată, judecătorul PISTOL ȘTEFAN a atestat, în mod mincinos, că “Apărătorul ales (av. Cârdu Codrin – subl.n.) a arătat că înțelege să renunțe la cererile suplimentare formulate în înscrisurile depuse la dosar, inclusiv la cererea de sesizare a Curții Constituționale…”. Or, în realitate, apărătorul ales a insistat, din contră, să se dea curs “cererilor suplimentare” (îndeosebi, cererii de a se depune dosarul de urmărire penală nr.464/P/2010 al PÎCCJ). Iar, pe lângă aceasta, în ședința publică din 12 aprilie 2011, nu s-a discutat nimic, cu privire la vreo cerere de sesizare a Curții Constituționale, nici în sensul menținerii și nici în sensul de a se renunța la ea – și aceasta, pentru simplul motiv că, la acel moment, cererea respectivă nu fusese nici măcar concepută. Așa cum v-am adus la cunoștință printr-o petiție anterioară, cererea de sesizare a Curții Constituționale (excepțiile de neconstituționalitate) era adresată instanței de recurs (Completul de 5 judecători) și a fost depusă 9 zile mai târziu, după pronunțarea sentinței, fiind înregistrată la ÎCCJ sub nr.14.383 din 21 aprilie 2011. Prin urmare, judecătorul PISTOL ȘTEFAN comite un fals grosolan, atestând în preambulul sentinței că, în ședința publică din 12 aprilie 2011, apărătorul ales ar fi renunțat la cererea de sesizare a Curții Constituționale; acest lucru era imposibil, de vreme ce, la acel moment, cererea respectivă nu exista. Ori, la pagina 1 din sentința menționată, judecătorul PISTOL ȘTEFAN a atestat, în mod mincinos, că procedura de citare era îndeplinită, când, în realitate, procedura de citare nu era îndeplinită. Așa cum am învederat și instanței, prin “cererile suplimentare” pe care le-am depus pentru termenul din 12 aprilie 2011, notele telefonice de citare a pârâtului Bocșan Gheorghe nu erau semnate de acesta, iar agentul procedural nu indicase numele și calitatea persoanei căreia i-au fost transmise acele note telefonice. B. Distinct de cele de mai sus, vă învederăm faptul că judecătorul PISTOL ȘTEFAN a încălcat și prevederile art.301 și 302 C.pr.pen., care îl obligau să pună în discuție orice cerere sau excepție, fie invocată de părți, fie de instanță, din oficiu. Deși, prin “cererile suplimentare” depuse pentru termenul din 12 aprilie 2011, i-am solicitat expres (la pct.3) să respecte aceste norme de procedură, el le-a încălcat totuși, cu rea-credință, săvârșind astfel și abaterea disciplinară prevăzută de art.99 lit.h din Legea nr.303/2004. Astfel, în considerentele sentinței, judecătorul PISTOL ȘTEFAN invocă, drept dovadă de netemeinicie a plângerilor noastre, faptul că, printre drepturile persoanelor acuzate nu ar figura “și dreptul de a formula o plângere penală împotriva procurorului care efectuează/supraveghează urmărirea penală aflată în curs de desfășurare” (pag.4). Cu toate acestea, faptul invocat de el, anume inexistența dreptului la acțiune/plângere, reprezintă, în context, o excepție, pe care a invocat-o din oficiu, dar pe care, urmând o logică aparte, numai de el înțeleasă, judecătorul PISTOL ȘTEFAN a interpretat-o ca dovadă de netemeinicie – după cum demonstrează faptul că el a respins plângerile noastre “ca nefondate”, iar nu ca inadmisibile, așa cum s-ar fi impus, ținând seama de excepția invocată. Însă, această eroare nu se datorează (doar) nepriceperii, ci, îndeosebi, relei sale credințe. Judecătorul PISTOL ȘTEFAN a procedat în mod voit astfel, în scopul de a evita să pună în discuția părților și să se pronunțe asupra excepției. Și aceasta, fiindcă, într-o discuție publică, el ar fi fost nevoit să-și motiveze, în drept și în fapt, pretinsa “excepție” – ceea ce era imposibil, având în vedere că nu există nicio prevedere legală care să excludă “persoanele acuzate” de la exercițiul dreptului de a sesiza organele de urmărire penală, cu privire la infracțiunile săvârșite de anchetatorii lor. De unde urmează, subliniem, că el trebuie să răspundă și disciplinar, pentru nerespectarea, cu rea-credință, a normelor de procedură. C. Un alt aspect pe care se impune să vi-l învederăm privește ideea că acuzații nu ar avea dreptul să formuleze plângeri penale împotriva acuzatorilor lor – idée invocată de judecătorul PISTOL ȘTEFAN, ca argument de drept, într-o sentință care poartă girul Înaltei Curți. O asemenea idée este proprie regimurilor autocratice, de tip stalinist, fiind promovată, de asemenea, în România, unde nu s-a respectat niciodată, cu consecvență, prezumția de nevinovăție, și nici nu s-au aplicat vreodată acele incriminări (precum represiunea nedreaptă - art.268 C.pen.; arestarea nelegală - art.266 alin.1 C.pen. etc.), al căror subiect activ nu poate fi decât un “magistrat”, care săvârșește fapta în exercițiul atribuțiilor sale de serviciu. Totuși, într-un stat de drept, o asemenea idée nu mai poate fi promovată, mai ales, de către un judecător al instanței supreme. Într-un stat de drept, nu se mai poate face nicio discriminare între acuzat și acuzator, din moment ce judecătorii și procurorii pot fi și ei acuzați (art.94 din Legea nr.303/2004) și din moment ce orice persoană acuzată este prezumată nevinovată, până la condamnarea ei definitivă. A proceda altfel înseamnă a nesocoti toate convențiile internaționale împotriva torturii, la care România a devenit parte și, implicit, a săvârși infracțiunea de tortură – fiindcă, în concepția organismelor internaționale (ONU, CEDO), infracțiunea de tortură nu include doar infracțiunile contra vieții ori integrității corporale comise de un agent al autorității publice, ci include, de asemenea, orice formă de discriminare aplicată de un agent al autorității publice, fie în scopul de a obține informații sau mărturisiri, fie în scopul de a pedepsi sau intimida o persoană, pentru un act pe care aceasta l-a comis ori este bănuită că l-a comis. De unde se înțelege că, negând explicit, într-un înscris oficial, dreptul acuzatului de a-l acuza pe acuzator, judecătorul PISTOL ȘTEFAN se face vinovat de un act de gravă discriminare, devenind din înalt judecător un torționar oarecare, autor și subiect activ al infracțiunii prevăzute de art.2671 C.pen. Menționăm, în treacăt, că vom sesiza, de asemenea, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării. D. În fine, un ultim aspect pe care se impune să vi-l învederăm privește cazul anume al petentului Micu Iustin, care a sesizat Înalta Curte, în calitatea sa de victimă directă a unor acte de tortură, comise împotriva sa de intimatul Bocșan Gheorghe. În acest caz, judecătorul PISTOL ȘTEFAN a încălcat vădit și prevederile art.13 din Convenția ONU împotriva torturii (1975), potrivit cărora, “fiecare stat parte va asigura oricărei persoane care pretinde că a fost supusă torturii (…) dreptul de a face plângere în fața autorităților competente ale acelui stat, care vor proceda imediat și imparțial la examinarea cauzei sale”, luând, totodată, măsuri “pentru a asigura protecția reclamantului împotriva oricăror rele tratamente sau oricărei intimidări intervenite ca efect al plângerii depuse”. Or, în disprețul acestor prevederi internaționale, care îi impuneau exact contrariul, judecătorul PISTOL ȘTEFAN a procedat la un simulacru de proces, în care nu a verificat absolut nimic, în care nu l-a deranjat pe pârâtul Bocșan Gheorghe nici măcar cu o citație și în care l-a certat aspru pe apărătorul ales, fiindcă îi tulbura liniștea cu diverse cereri. Mai mult, judecătorul PISTOL ȘTEFAN nu s-a mulțumit să respingă arbitrar, fără niciun motiv legitim, plângerea formulată de Micu Iustin, ci l-a obligat pe acesta să plătească, cu titlu de cheltuieli judiciare, o sumă echivalentă cu 1/3 din salariul lui actual – foarte probabil, în scopul de a-l pedepsi, pentru îndrăzneala de a sesiza instanța. În consecință, petentul Micu Iustin este îndreptățit să sesizeze, de asemenea, Comitetul ONU împotriva torturii. În drept Invocăm prevederile art.94, 97 și 99 din Legea nr.303/2004.

# y date 11 august 2011 20:18 -2 Rationamenul logico juridic al Inaltei Curti este corect! In caz contrar juzii si procurorii ar sta mai mult dand declaratii la diverse parchete si instante ca asa vrea nu stiu ce justitiabil, care, dupa ce epuizeaza caile de atac in procesul in care este parte (civil sau penal) fara a obtine satisfactie, trece la plangeri im potriva magistratilor! Sau o fac in paralel cu promovarea cailor de atac! Pai atunci de ce au mai fost instituite caile de atac! Si a explicat foarte bine cineva in cele de mai sus rostul incriminarii infractiunilor de care s-a facut vorbire in articol! Abuzul de drept al partilor in procese civile si penale, din pacate, este la mare moda ! In concluzie, partea isi face toate probele in proces si exercita caile de atac prevazute de lege, pentru că nu plangerea pentru abuz in serviciu este solutia de a castiga o cauza civila sau penala!

# DOREL date 12 august 2011 09:27 -1 Minciuna in fals, mai y ! La moda sunt abuzurile - deloc dezinteresate - ale procurorilor portocalii, adica voi, astia care vreti sa fiti cei mai tare din parcare, mai tari ca inaintasii vostrii H. Himmler, L.P. Beria, Nicolschi, Dan Ioan Mirescu, Tudor Stanica si, cu voia dvs., ultimul dar nu cel de pe urma, Marius Daniel Morar.

# morarescu date 11 august 2011 22:38 +1 Nu poate fi imbratisata teza potrivit careia judecatorii sau procurorii, in exercitarea profesiei , beneficiaza de impunitate. Mai mult decat atat, faptele sau actele profesionale ale acestora nu se pot circumscrie elementelor constitutive ale unei infractiuni. Mai mult decat atat, nu pot face obiectul unei anchete penale demarate ca urmare a plangerii formulate de partea vatamata. Si totusi, acestia pot fi anchetati pentru acte de coruptie de exemplu.Care este diferenta ? Este de asemenea adevarat ca uneori, interesul invinuitului sau inculpatului este sa inlature din ancheta sau de la judecata cauzei sale pe procurorul de caz sau pe judecatorul de speta. Se mai recurge in acest sens si la formularea de plangeri penale impotriva acestora iar atunci, avand in vederea crearea unei animozitati (relatii de dusmanie) intre persoana supusa instructiei penale sau judecatii si procuror respectiv judecator, acestia din urma devin incompatibili. Sunt insa cazuri rare ...

# Van Gogu date 12 august 2011 03:57 +2 Apropos de audierile in Turcia: in alte tari la care ne uitam cu respect si cu jind nerespectarea legislatiei penale si a normelor procesual penale este taxata de instante prin incetarea procesului penal si declararea probelor astfel obtinute ca nule de drept: 62….But the range of operational decisions that the police may take does not include deliberate law-breaking, either at home or abroad. The police cannot take the law into their own hands. If conduct of that kind were to be permitted it would undermine the rule of law itself. That is why any abuse of state, or police, power must always be taken very seriously. It may lead the court to conclude that, however strong the evidence may appear to be against him, the defendant cannot have a fair trial or that, even if he can, it would be an affront to the public conscience to allow the proceedings to continue.” Curtis Francis Warren and others v Her Majesty's Attorney General of the Bailiwick of Jersey [2011]

# Van Gogu date 12 august 2011 04:07 +2 "...The police were unquestionably guilty of grave prosecutorial misconduct in this case. They acted in the knowledge that the Attorney General and the Chief of Jersey Police had not given authority to install the audio device without the consent of the relevant foreign authorities and would not do so; and that the foreign authorities had refused their consent. The misconduct was very serious. Furthermore, unlike in the case of Grant, without the product of the unlawfulness, there would have been no trial."Pe scurt autoritatile statului englez au desfasurat activitati de cercetare si urmarire penala ce au depasit limitele autorizate de Franta pe teritoriul sau,lucru taxat de instantele din Anglia.In Romania nu mai conteaza ca Turcia e stat suveran, ca au alta legislatie penala,ca trebuie comisie rogatorie...doar e vorba de DNA si de Bocsan deci organisme si personalitati care sunt mai presus de orice lege si norme juridice.

# DOREL date 12 august 2011 09:50 +1 Ceva mai aproape de noi si de actualitate: in cazul lui Dinel Staicu/Nutu, mareata noastra justitie a dat cu m.... in fa.... cu cererea de extradare, in care nu a mentionat dosarul aflat pe rolul Trib Buc, in care se si emisese mandat de arestare ! Concesinta: statul maghiar si-a aratat surprinderea si nemultumirea ca Dinel era deja supus si altor proceduri penale la data formularii cererii de extradare, ascunse statului maghiar si, ca orice stat care merita numele de stat, a respins cererea ulterioara de avizare a judecarii dosarului aflat pe rol. Asa ca, dosarul de la T.B. sta pe loc in asteptarea avizului autoritatilor maghiare pe care o sa-l tot astepte, mult si bine, ca n-o sa vina niciodata ! Asta e nivelul justitiei portocalii, asa ca se intelege de la sine acum cum vine si cu hotararea pronuntata de Pistol - Florea - Dascalu. Oamenii astia de la Sectia penala a ICCJ nu s-au dumirit cum devine treaba nici cand unii dintre ei au fost tarati in inscenari prin falsificarea grosolana a probelor, asa ca, vae victis ! Dar de ce n-or invata nimic despre drepturile omului nici din hotararile CEDO ? Si, b): oare pentru ca n-au primit inca dezlegare la CEDO ? Stiu ei de unde ...

# Jay Jay date 12 august 2011 07:17 +1 Stefan Pistol... Eheee, cunostiinta veche. In 1998 a judecat cu o viteza ametitoare (cu audieri maraton de dimineta pana seara) dosarul "Tigareta 2, celebru la acea vreme". Eram o tanara ziarista atunci, dar mi-l amintesc perfect. O fatza de baiat bun, cu un zambet fin in coltul gurii. Eram convinsa ca era un zambet de sadic. Vorbeau ziaristi de la alte publicatii ca in fiecare seara dupa terminarea sedintelor de judecata se suia intr-o Dacie neagra cu numar de armata si fugea la....Palatul Cotroceni sa dea raportul. Nu ma mira ca a dat din coate si a ajuns la Inalta Curte de Castratie. Oameni ca asta sunt perfect adaptabili oricarui sistem. Si de fapt, ce

# ioan duscas date 12 august 2011 09:39 +2 statul politienesc este cel in care militianul sau procurorul suparat din varii motive pe o anumita persoana poate sa faca ce vrea el pentru a-l transforma pe adversar in infractor iar statul de drept este acel stat in care militianul si (sau) procurorul trebuie sa raspunda in fata legii pentru actiunile abuzive comise ! pot sa existe cazuri in care faptuitori ai unei (unor) infractiuni sa depuna plangeri abuzive impotriva organelor de cercetare dar in mod sigur exista multe cazuri in care militianul si (sau) procurorul lucreaza asa "dupa ureche" sau dupa propriile interese situatie in care este INTOLERABIL ca organele abilitate sa nu intervina pe motiv ca au existat cazuri in care acuzatul a formulat plangeri nejustificate impotriva organelor de ancheta ! eu personal desi sunt un om cinstit , datorita faptului ca sunt descendentul unei persoane care a detinut mari proprietati imobiliare ,sunt monitorizat de catre Politie DGIPI, SRI ,SIE si alte organe ale statului MAFIOT roman in incercarea acestora de a ma distrug pe orice cale , motivul real fiind faptul ca am solicitat si eu ceva din imensele proprietati detinute cu ceva timp in urma de catre bunicul mamei mele , iar cum acestea au intrat in posesia pretenarilor lu' baashina voda acestia au hotarat eliminarea mea ! sigur ca si societatea comerciala justitia SRL a avut un rol important in aceste furaciuni alaturi de generali din SRI, MAI, MAPN SPP si politicieni din poala lu bashina !

# DOREL date 12 august 2011 09:54 +1 Atentie la precedente, de ex. Nicolae Prodanoff care pentru ca si-a cerut dreptul sau a fost tarat in inscenari judiciare si chiar legat !

# roman date 12 august 2011 11:55 +1 Florea este un dement ce nu are ce cauta ca judecator nici macar la vreo judecatorie daramite la ICCJ. Isi bate joc de justitiabilii din banii caraora este platit zbierand in sala de sedinta si incalcand flagrant drepturile partilor. Daca s-ar verifica macar 10 % din inregistrarile sedintelor penale de la ICCJ ar fi dat afara in suturi!!!

# cainii latra date 12 august 2011 15:39 +4 o hotarare judecatoreasca se executa si e lege cu atat mai mult una a inaltei curti, chiar daca unora li se pare gresita. nu au decat criticii sa puna mana pe carte si sa devina magistrati, ca de latrat si de a ne plange suntem primii in europa. :sad:

# morarescu date 12 august 2011 16:37 +2 #ursul trece... Catre Conventia Europeana a Drepturilor Omului :DACA VIOLUL ESTE IMINENT STAI PE SPATE SI RELAXEAZA-TE !

# Asta e justitia din Romania Basesciana! date 16 august 2011 14:48 0 http://radu-tudor.ro/oficial47-618-interceptari-in-3-ani/ http://www.cotidianul.ro/victor-ponta-despre-amanarea-inregistrarii-usl-la-tribunal-justitia-lui-basescu-154889/ doua contexte diferite aceeasi situatie justitia k.o.:"...avem un sistem judiciar oribil, compus în proporție uriașă din persoane lipsite de competențele juridice, morale și umane necesare pentru slujba de judecător. Sunt de asemenea de acord că o bună parte din jurisprudența instanțelor este aberantă. Cred că o mare din judecători nu au ce căută pe acele podiumuri pe care sunt suiți, iar viitorul noilor inemiști sună parcă și mai rău decât prezentul."- prof.univ.dr.Radu Chirita

# Aceasta este justitia in Romania Basesciana date 16 august 2011 14:52 +1 Un proces echitabil are numeroase concepte:El include initial dreptul de a nu fi retinut sau detinut in lipsa unor temeiuri suficiente, dreptul de a nu fi supus torturii, de a fi informat cu privire la acuzatii, de a fi anuntat cu privire la proble ce urmeaza a fi utilizate, de a avea acces la o instanta de judecata echitabila, independenta si impartiala, de a beneficia de asistenta juridica a unui avocat, de a nu se autoincrimina, de a fi prezumat nevinovat, de a avea un proces public si hotarari motivate, de a avea un proces in termeni rezonabili etc.Privite in ansamblu aceste garantii reprezinta minimum de conditii necesare de a oferi acuzatilor un proces echitabil.Existenta unui cadru juridic care ar garanta aceste drepturi este indispensabil pentru a asigura un proces echitabil in cauzele penale, dar acest lucru nu este suficient. ACESTE LEGI TREBUIE URMATE SI RESPECTATE DE FIECARE PARTICIPANT LA SISTEMUL DE JUSTITIE.In Romania, in acest regim nu va fi posibil din pacate.

# emi date 19 august 2011 15:19 +1 Pistol-Florea-Dascalu,o echipa de nedrebnici nu judecatori la ICCJ, care judeca in urma unor discutii la cafea!!!

# Marin P. date 26 decembrie 2011 09:53 0 Este de notorietate ca dl Pistol (nume predestinat menirii celui ce-a fost osandit cu un asa nume) si dna Gheorghe Floarea sunt soldati devotati cauzei statului mafiot roman. In lupta lor pentru desavarsirea statului mafiot si desfintarea statului de drept, idealuri la care in mod evident si declarat au aderat neconditionat si cu devotament, astfel de creaturi nu pot debita altceva. Aici doar le-a scapat o pasarica din gura care pute a ceea ce au in creier si in suflet acesti mutanti. Ceea ce au vrut sa spuna - chiar daca nu trebuia caci este inca un secret de stat - este ca banditii, scursorile neamului, mercenarii unor structuri mafiote si alte astfel de specimene ajunse in posturi de raspundere fata de maretele idealuri ale statului mafiot roman, precum procurori, judecatori, criminali si infractori autorizati din sistemul de justitie nu pot fi acuzati de a fi infaptuit maretele idealuri si sarcini de serviciu ale acestui stat infect.

# CI îl votează pe Dorel președinte! date 26 decembrie 2011 19:34 0 Dacă și pe Pistol l-ați numit mafiot înseamnă că ați luat-o razna. Scrieți că e nefiresc că un judecător nu pune umărul la tergiversarea cauzei? Îmi dau seama ce frustrant e ca avocat de inculpat să pățești o măgărie ca asta! Toți inculpații fac plângere împotriva judecătorilor și procurorilor care i-au judecat/cercetat. Dacă nu e vorba de rea credință ce să faci să bagi un judecător în anchetă că nu a dat soluția dorită de inculpat? Prin ce țară din lumea asta ați văzut voi chestia asta? Bă, voi chiar nu aveți simțul ridicolului? Sunt avocați mari care practică și abuzul de drept, dar nu se smiorcăie pe Luju că nu li se face jocul? Faceți de rușine profesia de avocat! Compromiteți pe toată lumea, la pachet și e nedrept! Că or fi și tâmpiți în magistratură, sigur că e așa, dar și unii magistrați sunt veniți din avocatură unde se lasă imaginea de loc imaculat...Pistol e un tip cult, nu e pe la genunchiul broaștei pe unde viețuiți voi!

Trackback

Trackback URL for this entry: http://opiniicetatenesti.com/trackback.php?id=20120222093141437

Here's what others have to say about 'Judecători puși pe abuzuri flagrante: Ana Maria Dascălu și Ștefan Pistol':

sola fabriekswinkel kortingscode from kortingscode sola fabriekswinkel
kortingscode voor de sola fabriekswinkel om te winkelen met korting [read more]
Tracked on duminică, 11 martie 2012 @ 03:15 EET

Judecători puși pe abuzuri flagrante: Ana Maria Dascălu și Ștefan Pistol | 0 comentarii | Creaza Nou Cont
Urmatoarele comentarii apartin celor care le-au trimis pe sit. Acest sit nu raspunde pentru continutul acestora.